Omul este un animal libertin. Un visator, un optimist. Totusi il roade ceva. Nevoia de mai nou. Masina are doi ani, trebuie schimbata. Frigiderul asta parca nu mai raceste ca anul trecut cand l-am luat, n-are optiune de note vocale si nici nu tipa daca il las deschis 40 de secunde. Cuptorul cu microunde nu-i clasa A++, masina de spalat nu scoate acarienii, hainele astea-s de luna trecuta, vecinul are termopane noi iar ale mele sunt cu doua nuante mai inchise.
Totul trebuie schimbat, totul este vechi. Si totusi, fonduri mielu’. Bancile au venit cu o solutie pentru animalul nostru cugetator, pe nume Gogu. Ii ofera credite. Daca acu’ 3 ani erau cu buletinul, acum si-au inasprit un pic conditiile. Dar creditele facute atunci au ramas. Gogu, zici ca n-ai venituri? Da tu o declaratie pe propria raspundere ca ai venituri din terenuri si activitati diverse si marim suma maxima. Sigur, trece si pensia parintilor.
Si uite asa, Gogu, sudor de meserie, are credite de cat n-o sa castige toata viata, pus gramada.
La inceput ratele sunt acceptabile, cu mici sfortari reuseste sa le achite. Dar dobanda este variabila, comisioanele urca conform contractului din care a citit prima si ultima pagina. Ratele devin mari, salariul ramane acelasi. Si mintea lu’ Gogu cauta vinovati. Cine sunt vinovatii? Bancile. Concluzia lui Gogu este ca bancile sunt niste lipitori care ii sug banii din buzunare fara nici un motiv. Uita ca si-a schimbat mobila prin casa, electrocasnicele, masina. Nu, e vina bancilor pentru ca ele vor bani.
Aceasta mica istorioara se aplica multor Gogi, Ioni sau ce nume fictive se pot da. In continuare, pe un ton mai serios vreau sa lamuresc niste lucruri.
Bancile au functie de redistribuire a banilor. Cine are disponibilitati banesti constituie depozite si primeste o dobanda pentru acei bani. Acea dobanda este platita de cel care are nevoie de bani. Aditional, pentru aceasta operatiune de redistribuire a acelor bani banca isi ia comisioane si dobanzi pentru a-si acoperi costurile si pentru a produce profit. In termeni simpli: ei iau bani de la niste oameni, le dau inapoi banii cu dobanda. Ei iti dau tie acei bani, tu platesti dobanda pentru ei care include dobanda celor care au depus banii si profitul bancii.
Intr-adevar, exista nevoi. Nu toate creditele se iau pentru mofturi, si multi muncesc o viata pentru a-si achita apartamentul. Dar nu este vina bancii faptul ca preturile la imobiliare au luat-o razna pana nu demult, nu este vina lor ca tu le ceri 100.000 euro pentru un apartament de 40.000 euro. Si nu este vina lor ca trebuie sa platesti 200.000 in aceasta perioada. Au costuri, au oameni care depun bani pentru a primi mai multi bani. Au actionari care vor sa vada profit. De preferat evitarea situatiilor in care este necesar un credit bancar. Totusi, presupunand ca nu se poate evita, exista o solutie de micsorare a riscului in cazul creditelor bancare. Solutia consta in cateva intrebari pe care trebuie sa ti le pui inainte de a lua un credit
Unde sunt angajat eu?
Cat castig?
Serviciul meu este unul stabil?
Acestea sunt pentru a afla situatia actuala.
Ce vreau sa-mi cumpar?
Am nevoie de acel ceva sau este doar un moft?
Cat la suta din salariul meu pe X ani ( x = nr de ani pe care se face creditul ) trebuie sa platesc pentru a ma achita de credit?
Pot face aceste plati lunar din veniturile mele actuale fara a fi nevoie sa ma imprumut mai departe?
Acestea te lamuresc la nivel financiar.
Desigur, faptul ca pentru cativa ani vei manca mai putin, vei renunta la fumat sau plimbarile lungi pe jos vor inlocui plimbarile cu masina prin oras vor fi asimilate diferit de fiecare individ in functie de variabila “strangerea curelei”.
Variabila “strangerea curelei” ( scaderea nivelului de trai ) difera de la om la om, trebuie doar evaluata in functie de beneficiile aduse de produsul cumparat pe credit.
Post a Comment